Povești

De ce măsurăm viteza navelor în noduri?

De ce măsurăm viteza navelor în noduri?

Navele și avioanele măsoară și azi viteza în noduri. Acum pare o unitate ciudată, de pe vremuri. Pentru navigatori însă avea un sens perfect.

Ghicește: cât înseamnă 10 noduri?

Paralele și meridiane

Orice loc de pe Pământ e determinat de două numere. Latitudinea spune cât de departe e de ecuator, spre nord sau spre sud. Longitudinea spune cât de departe e spre est sau spre vest de meridianul zero.

Care e cea mai lungă paralelă?

Paralelele sunt cercuri în jurul Pământului. Cu cât sunt mai aproape de pol, cu atât sunt mai scurte – la pol se strâng într-un punct. Cea mai lungă este ecuatorul, chiar la mijloc între poli: are cam 40.000 km.

Pe unde trece meridianul zero?

Ecuatorul l-a stabilit Pământul însuși. Meridianul zero putea trece oriunde. În 1884, statele au căzut de acord asupra Greenwich-ului din Anglia. Franța nu a fost de acord și până în 1911 a măsurat longitudinea de la Paris.

Latitudinea se măsoară în grade

Latitudinea este un unghi. Arată cât de departe e un loc de ecuator, privit din centrul Pământului – și fiindcă Pământul e rotund, se măsoară în grade. Ecuatorul are 0°, polii 90°.

Paralelele sunt la aceeași distanță una de alta

Paralelele nu se apropie. Două paralele vecine, aflate la 1° una de alta, sunt despărțite peste tot pe Pământ de aceeași distanță – cam 111 km. La ecuator la fel ca la pol.

Și un minut?

Gradul se împarte în 60 de minute. Dacă împărțim 111 km în 60 de părți, unui minut îi revin cam 1,85 km. Atât de departe sunt două paralele care diferă cu un minut. Harta arată Praga.

Mila marină

Distanța dintre două paralele aflate la un minut una de alta are un nume propriu: milă marină. Azi e fixată exact la 1.852 de metri.

Deci ce este un nod?

Nodul este o viteză: o milă marină pe oră. O navă care merge cu viteza de 1 nod parcurge într-o oră 1.852 de metri. Dacă merge drept spre nord, se deplasează astfel în fiecare oră cu un minut de latitudine.

De ce se folosesc nodurile și azi?

Nodul nu ține nici de sistemul metric, nici de cel cu țoli și mile. Îl folosesc navele și avioanele, pentru că cu el se calculează ușor pe hartă. Pe marginea hărții marine e scara latitudinii, care e totodată și scara în mile marine.

Mila marină nu e o milă obișnuită

Mila obișnuită, pe care o știi poate de pe șoselele americane, are 1.609 metri și vine de la mila romană – o mie de pași dubli. Mila marină e mai lungă, 1.852 de metri, și cu cea obișnuită are în comun doar numele: vine din forma Pământului.

Noduri pe sfoară

Pe navele vechi se arunca în apă o scândurică legată de o sfoară cu noduri. Nava înainta, iar marinarul număra câte noduri se desfășoară până se scurge nisipul din clepsidra mică. Câte noduri s-au desfășurat, cu atâtea noduri a mers nava.

Deci ce este un nod?