✖

Ecuația bipătrată

Un exemplu de ecuație bipătrată este ecuația 3x4 + 7x2 + 5 = 0. În general, o ecuație se numește bipătrată dacă o putem aduce prin transformări echivalente la forma

ax4+bx2+c=0

unde a, b, c sunt numere reale, iar coeficientul a este nenul. Ecuația seamănă puțin cu o ecuație de gradul al doilea, doar că exponenții sunt de două ori mai mari. Cum rezolvăm o astfel de ecuație? O transformăm printr-un mic șiretlic chiar într-o ecuație de gradul al doilea. Șiretlicul se numește substituție (schimbare de variabilă). Facem substituția spunând că t = x2 și acum, peste tot unde în ecuația inițială era x2, scriem t. Ca exemplu, luăm ecuația bipătrată

x4−2x2−15=0

Înlocuim toate aparițiile lui x2 cu t, fără să uităm că x4 este de fapt x2 · x2, deci că x4 = t2:

t2−2t−15=0

Acum vedem de ce am făcut această substituție – pentru că am obținut o ecuație obișnuită de gradul al doilea. O putem rezolva, de exemplu, calculând discriminantul sau prin metoda formării pătratului perfect. Discriminantul ne iese

Δ=b2−4ac=(−2)2−4⋅1⋅(−15)=64

Deci soluțiile ecuației sunt

t1,2=−b±Δ2a=2±642=2±82

Avem astfel două soluții ale ecuației:

t1=5,t2=−3

În acest moment cunoaștem soluțiile ecuației de gradul al doilea t2 − 2t − 15 = 0. Ne rămâne să calculăm soluțiile ecuației bipătrate inițiale. Știm că, dacă t este egal cu 5 sau cu −3, ecuația este verificată. Dar noi nu vrem să cunoaștem soluțiile pentru t, ci pe cele pentru x. Știm că t = x2, așa am ales substituția. De aceea, dacă acum rezolvăm ecuațiile

x2=5șix2=−3

obținem soluțiile ecuației inițiale pentru x. Prima ecuație este simplă: dacă x2 = 5, atunci

x1=5,x2=−5

La a doua ecuație lucrurile stau mai complicat, pentru că x2 = −3 nu are soluții în mulțimea numerelor reale; ar trebui să căutăm soluțiile în mulțimea numerelor complexe. Dacă ne interesează doar soluțiile reale, putem spune că ecuația bipătrată inițială are două soluții reale, x1=5 și x2=−5, adică S={−5,5}.