Ecuația bipătrată
Un exemplu de ecuație bipătrată este ecuația 3x4 + 7x2 + 5 = 0. În general, o ecuație se numește bipătrată dacă o putem aduce prin transformări echivalente la forma
unde a, b, c sunt numere reale, iar coeficientul a este nenul. Ecuația seamănă puțin cu o ecuație de gradul al doilea, doar că exponenții sunt de două ori mai mari. Cum rezolvăm o astfel de ecuație? O transformăm printr-un mic șiretlic chiar într-o ecuație de gradul al doilea. Șiretlicul se numește substituție (schimbare de variabilă). Facem substituția spunând că t = x2 și acum, peste tot unde în ecuația inițială era x2, scriem t. Ca exemplu, luăm ecuația bipătrată
Înlocuim toate aparițiile lui x2 cu t, fără să uităm că x4 este de fapt x2 · x2, deci că x4 = t2:
Acum vedem de ce am făcut această substituție – pentru că am obținut o ecuație obișnuită de gradul al doilea. O putem rezolva, de exemplu, calculând discriminantul sau prin metoda formării pătratului perfect. Discriminantul ne iese
Deci soluțiile ecuației sunt
Avem astfel două soluții ale ecuației:
În acest moment cunoaștem soluțiile ecuației de gradul al doilea t2 − 2t − 15 = 0. Ne rămâne să calculăm soluțiile ecuației bipătrate inițiale. Știm că, dacă t este egal cu 5 sau cu −3, ecuația este verificată. Dar noi nu vrem să cunoaștem soluțiile pentru t, ci pe cele pentru x. Știm că t = x2, așa am ales substituția. De aceea, dacă acum rezolvăm ecuațiile
obținem soluțiile ecuației inițiale pentru x. Prima ecuație este simplă: dacă x2 = 5, atunci
La a doua ecuație lucrurile stau mai complicat, pentru că x2 = −3 nu are soluții în mulțimea numerelor reale; ar trebui să căutăm soluțiile în mulțimea numerelor complexe. Dacă ne interesează doar soluțiile reale, putem spune că ecuația bipătrată inițială are două soluții reale,