Înălțimea triunghiului
Înălțimea triunghiului este un segment. Un capăt al segmentului este un vârf al triunghiului, iar celălalt capăt este un punct de pe latura opusă a triunghiului; înălțimea trebuie să fie perpendiculară pe această latură.
Triunghiul ascuțitunghic
Cel mai bine se vede într-o figură:
Am dus înălțimea din vârful C. Celălalt capăt se află pe latura opusă AB (adică latura c), iar segmentul CHc este perpendicular pe latura c. Punctul Hc se numește piciorul înălțimii; latura c se numește bază. Piciorul înălțimii se notează de obicei cu litera H și cu un indice jos, care arată vârful din care pornește înălțimea. În cazul de față este vârful C.
Înălțimea se construiește destul de ușor: iei rigla și duci perpendiculara pe latura c astfel încât să treacă exact prin punctul C. Atât.
Putem duce înălțimea din fiecare vârf al triunghiului. Toate înălțimile se intersectează apoi într-un punct numit ortocentru. Ortocentrul poate să se afle în interiorul triunghiului, dar nu e obligatoriu. Într-un triunghi ascuțitunghic, ortocentrul se află în interiorul triunghiului:
Cu roșu sunt marcate toate cele trei înălțimi ale triunghiului. Observă că fiecare înălțime este perpendiculară pe latura ei. Înălțimile se notează cu litera mică h și cu un indice jos, în care punem vârful din care pornește înălțimea. În cazul înălțimii BHb vorbim deci despre înălțimea hb. Ortocentrul propriu-zis este marcat cu punctul verde H.
Triunghiul obtuzunghic
În cazul triunghiului obtuzunghic trebuie să recurgem la un mic truc. Ortocentrul apare în afara triunghiului, iar unele înălțimi nu pot de fapt să intersecteze laturile pe care ar trebui să le intersecteze. Se rezolvă prelungind laturile necesare ale triunghiului, pur și simplu ca să iasă. Privește din nou figura:
Punctul de plecare este triunghiul ABC, evidențiat îngroșat. Acest triunghi este obtuzunghic, unghiul ACB are măsura mai mare de 90 de grade. Înălțimea din vârful C o construim fără probleme, dar cu înălțimea din vârful B vom avea o problemă. Nu găsim o perpendiculară pe latura AC care să intersecteze latura AC și să treacă prin vârful B. Rezolvăm asta construind semidreapta AC și prelungind astfel latura AC cât este nevoie. Perpendiculara o căutăm pe această semidreaptă. Aici o găsim. Piciorul perpendicularei se află pe semidreapta nou apărută. La fel construim și ultima înălțime.
Acum avem construite toate cele trei înălțimi ale triunghiului. Problema este că aceste înălțimi nu se intersectează niciodată, deci nu formează ortocentrul. Rezolvăm asta construind trei semidrepte noi în direcția înălțimilor, astfel încât să se intersecteze undeva deasupra triunghiului. Înălțimile propriu-zise însă nu le modificăm deloc.
Triunghiul dreptunghic
În triunghiul dreptunghic este cel mai simplu, pentru că două înălțimi coincid cu două laturi ale triunghiului, anume cu catetele. Ortocentrul se află atunci în vârful opus ipotenuzei.
Lungimea înălțimii
Uneori trebuie să calculăm lungimea înălțimii. Pornim de la figura pentru înălțimea într-un triunghi ascuțitunghic.
Acolo este marcată înălțimea hc, așa că vom încerca să-i calculăm lungimea. Înălțimea hc este, desigur, perpendiculară pe latura AB, ceea ce putem folosi. Formăm un triunghi nou, în care înălțimea se calculează mai ușor. Triunghiul îl formăm din vârfurile B, C și Hc. În figură este evidențiat cu roșu:
Acum folosim funcțiile trigonometrice. Pentru asta mai trebuie să cunoaștem unghiul din vârful B, unghiul β. Apoi este o simplă aplicare a sinusului, care dă raportul dintre cateta opusă și ipotenuză. Cateta opusă este în acest caz latura hc, ipotenuza este latura CB. Deci avem:
Unghiul β măsoară aproximativ 53°8′, iar latura BC are lungimea 5. După înlocuire obținem:
Înălțimea hc are lungimea patru.
Capitole: Triunghiul, Înălțimea triunghiului, Mediana triunghiului, Cercul în triunghi, Triunghiul dreptunghic, Cum construim un triunghi, Congruența triunghiurilor, Asemănarea triunghiurilor, Aria triunghiului, Teorema lui Pitagora